Copiii cu sindromul Down și/sau cei care suferă de autism se confruntă cu multe provocări de dezvoltare. Printre acestea, regăsim dificultățile de limbaj, care sunt mai comune decât la copiii cu o dezvoltare normală, însă există în aceeași formă. Unii dintre ei pot avea probleme cu conținutul (semantică) sau cu forma (gramatică, fonologie) limbii. Pot apărea dificultăți și în privința fluenței și a inteligibilității vorbirii.
În România, statisticile arată că la fiecare 80 de nașteri, un copil vine pe lume bolnav de autism ori sindrom Down, asta în timp ce oficial avem de 10 ori mai puține cazuri, conform protv.ro. Ceea ce înseamnă că numărul acestora s-a triplat în ultimii 10 ani.
Sindromul Down
Aproape 50% dintre copiii care au sindromul Down se bâlbâie atunci când vorbesc, dar sunt puține cercetări în această privință, potrivit ScienceDaily. Bâlbâitul poate crea obstacole semnificative în abilitatea unui copil de a se face înțeles, lucru care poate reduce învățatul și capabilitatea de a relaționa cu alte persoane.
Unul dintre lucrurile cu care se confruntă copiii cu sindrom Down este că mulți dintre ei nu pot procesa corect tonurile vocii, fapt care formează dificultăți ale vorbirii. În plus, sunt șanse mari ca aceștia să nu înceapă să vorbească până când nu se află între 24-36 de luni, spre deosebire de 10-18 luni pentru copiii care nu au sindromul Down.
Autismul
În privința copiilor cu autism, aceștia trebuie să lucreze mai mult decât ceilalți pentru a învăța să vorbească. În primul rând, ei trebuie să învețe să folosească limbajul verbal pentru a comunica. Asta înseamnă și să știe să mențină o conversație sau să înțeleagă expresiile faciale, tonul vocii și limbajul nonverbal al celorlalte persoane. Aproximativ unul din trei persoane cu autism are probleme în a reproduce sunete de vorbire pentru a comunica eficient cu ceilalți. Limbajul persoanei, dacă este prezent, este foarte greu de înțeles.
Terapia de vorbire pentru copiii cu autism este bine să înceapă cât mai devreme. Spectrul autismului este de obicei evident până la vârsta de 3 ani, iar deficiențele de vorbire pot fi recunoscute până la 18 luni. În unele cazuri, autismul poate fi identificat mult mai devreme. Doi din trei copii cu autism își îmbunătățesc aptitudinile de comunicare dacă au început terapia înainte de trei ani.
Câțiva copii cu sindromul Down arată profiluri autiste, în sensul că nu au aptitudini nonverbale precum contactul vizual sau zâmbitul și nu sunt dornici să comunice. Cei care par autiști în copilăria târzie au aptitudini nonverbale, dar nu își dezvoltă limbajul, iar pe măsură ce trece timpul, devin mai retrași. Ei sunt cei care au pierderi grave ale auzului.
Abia de curând comunitatea medicală a recunoscut diagnosticul dual de sindrom Down și autism, care este din ce în ce mai des întâlnit în ultimul timp. Însă cercetările arată că acești copii au diferențe în activitatea cerebrală. Din păcate, diagnosticul dual devine evident mult prea târziu, ceea ce poate reprezenta un minus în eficiența terapiei. În timp ce o întârziere nu îi va afecta pe cei cu sindromul Down, aceasta poate fi în detrimentul celor care au autism.
De obicei, copiii cu sindrom Down și autism încep să regreseze pe măsură ce îmbătrânesc. De aceea este foarte important ca aceștia să aibă parte de terapie cât mai curând posibil.