Cea mai mare platformă de logopedie din România.
în vederea omologării ca mijloc de învățământ, platforma de logopedie Timlogo ...
Scopul secțiunii cu Specialiști de pe platforma de logopedie Timlogo este crearea unui spațiu care să faciliteze comunicarea între logopezii afiliați de pe platformă și cursanții care au nevoie de un specialist cu care să facă terapie. Pe această listă se află numai logopezi acreditați, cu experiență în domeniu. ...
În 2008, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat în unanimitate 2 aprilie ca Ziua Mondială a Autismului pentru a ...
Timlogo, împreună cu Grădinița nr. 281 Steaua și Școala Gimnazială „Eugen Barbu” organizează Workshop-ul ...
Scopul acestui eveniment anual este de a crește gradul de conștientizare al tulburărilor de limbaj și de a arăta importanța rolului specialiștilor în recuperarea acestora ...
București, România – 14 decembrie 2018: Timlogo.ro primește un grant AI for Accessibility (Inteligență Artificială pentru Accesibilitate) de la Microsoft pentru a sprijini eforturile companiei de a-i ajuta pe copii și adulți să aibă acces mai ușor la terapie logopedică. Prin utilizarea instrumentelor cognitive, platforma va fi capabilă să se adapteze la nevoile individuale ale utilizatorilor. ...
În ultimii ani în România a crescut interesul pentru înţelegerea rezultatelor scăzute pe care elevii români le obţin la teste internaţionale de tipul TIMSS 1. Când sunt anunţate în mass-media rezultatele catastrofale la examenele naţionale pentru clasa a VIII-a sau Bacalaureat, majoritatea elevilor se plâng de ...
Bucureşti, 22 Octombrie 2018: Logopedia, prima platformă de educaţie digitală adresată deopotrivă copiilor cu deficienţe de auz şi vorbire şi profesioniştilor care lucrează cu ei, îşi mută conţinutul pe Timlogo.ro, cea mai mare platformă de logopedie din România, care susţine terapia logopedică a persoanelor cu tulburări de limbaj.
Vă invităm să participați la evenimentul de lansare al platformei logopedice Timlogo (www.timlogo.ro), care va avea loc joi, 20 septembrie, la Novotel Bucharest City Centre, sala Lyon (situat pe Calea Victoriei 37B, Sector 1, București).
Orice afectare a limbajului ar putea influența și calitatea operațiilor gândirii, relațiilor cu cei din jur și structurării personalității copilului. De aceea, cunoașterea a cât mai multe lucruri despre tulburările de limbaj este vitală și reprezintă un prim pas spre a vă ajuta copilul. Mai jos găsiți clasificarea tulburărilor de limbaj.
Mai jos găsiți și varianta pentru print a infograficului în două dimensiuni:
Limbajul reprezintă un sistem de comunicare care codifică semnificația prin combinații de simboluri arbitrare. Copiii dobândesc baza unui limbaj până la vârsta de 3 ani. În această perioadă, ei pot conversa cu străinii, își pot face cunoscute dorințele și opiniile, pot pune întrebări și discuta despre trecut și viitor.
Copiii care își stabilesc fundamentele vocabularului și a abilităților sintactice în primii ani de viață sunt bine pregătiți pentru a începe școala și pentru a reuși din punct de vedere social și academic. Astfel, nu e de mirare că dezvoltarea limbajului reprezintă o mare parte din evoluția copiilor. Cele mai multe studii arată faptul că metoda cea mai eficientă în stimularea limbajului la copii este joaca. Prin joacă se înțelege orice activitate pe care o fac copiii, care se încadrează în anumite criterii. În primul rând, joaca nu are niciun scop precis. În al doilea rând, activitățile de joacă sunt adesea exagerate. Și cel de-al treilea criteriu este că joaca este veselă și voluntară. Trebuie menționat faptul că acest articol se referă la joacă până la vârsta de 6 ani, chiar dacă dezvoltarea limbajului nu se oprește atunci.
Prin prisma multiplelor modalități de joacă, copiii învață să descopere, să creeze, și să rezolve probleme într-un mediu sigur. Pe măsură ce aceștia cresc, se schimbă și aptitudinile de joacă, permițându-le dezvoltarea unor noi competențe, din ce în ce mai variate și mai complexe.
Cum să încurajezi dezvoltarea limbajului copilului prin joacă
Cântă cu el
Cântatul este un mod amuzant și interactiv de învățare a limbajului pentru copilul tău. Cântecele pot fi unele cunoscute sau pot fi adaptate la activitatea pe care o aveți la momentul respectiv (curățenie, mâncare, jucat sau îmbrăcat, etc.). Cântatul oferă o expunere crescută la vocabular prin repetare și creează oportunități de a completa cuvintele lipsă. În plus, atunci când muzica este asociată cu anumite acțiuni, copiii pot să-și exerseze abilitățile de ascultare și funcțiile motorii.
Citiți cărți împreună
Cărțile sunt pline de oportunități de îmbunătățire a limbajului. În timpul citirii poveștilor care le sunt familiare micuților, poți să le dezvolți vorbirea, limbajul și abilitățile de memorare. Expune-ți copilul la o varietate de cărți și observă ce gen îi place. Dacă îi încurajezi preferințele, o să îi captezi atenția pentru un timp mai îndelungat. Pentru a face procesul de citire mai distractiv, alege cărți pop-up, cu texturi diferite sau interactive.
Încurajează-i gândirea simbolică
Jocurile simbolice sunt cele care implică recuzită. Recuzita este reprezentată de simboluri pentru obiectele reale, cum ar fi, de exemplu, banana în locul telefonului. Relația dintre recuzită și obiecte este asemănătoare cu relația unui cuvânt cu referentul său.
Alege jocurile sociale
Interacțiunea socială este foarte importantă în dezvoltarea limbajului. Jocurile care includ asumarea de roluri și negociere încurajează copiii să dezvolte forme lingvistice mai avansate decât ar face-o în utilizarea altor acțiuni. În plus, joaca cu adulți sau cu alți copii de vârsta lor stimulează o frecvență mai mare de folosire a limbajului.
Lasă-l să se simtă în control
Atunci când copiii au control asupra unei interacțiuni, ei se implică mai mult. Ascultă și vorbesc despre lucruri care îi interesează. Sunt șanse mai mari ca un copil să învețe mai multe cuvinte din vocabular atunci când un adult îi vorbește despre lucruri care îl atrag, decât atunci când acesta este obligat să asculte interesul unui adult.
Joaca este esențială în programul zilnic al copiilor. Aceasta contribuie la bunăstarea cognitivă, fizică, socială și emoțională a dezvoltării copiilor. În acest fel, micuții îi atribuie un sens lumii lor. Fie că joaca lor este intenționată și auto-regizată, sau liberă și nestructurată, aceasta reprezintă un proces dinamic care durează toată viața. Atunci când părinții se implică în activități de joacă împreună cu copiii lor, au o oportunitate de a facilita și a consolida creșterea abilităților acestora în mai multe domenii de dezvoltare.
Auzul are un rol foarte important în dezvoltarea copiilor. Aproximativ o treime dintre copiii cu vârsta până la 18 ani suferă de afecțiuni ale urechii, asociate cu diferite grade de pierdere a auzului. Dacă deficiența de auz nu este detectată la timp, pot apărea întârzieri în dezvoltarea limbajului, sau chiar lipsa completă a acestuia. De aceea, medicii recomandă ca auzul fiecărui copil să fie testat încă din primele luni de viață.
Dislalia este cea mai des întâlnită tulburare de limbaj în rândul copiilor: afectează 10-15% din populația de vârstă preșcolară și un procent de 5–6% din populația școlară. Continuă lectura „Dislalia”
Din acest motiv a luat naștere TIMLOGO – platforma educațională ce îmbină cu succes metodele și pașii terapiei logopedice clasice, cu stilul dinamic și interactiv al softurilor educaționale.
Platforma TIMLOGO nu înlocuiește intervenția specialistului logoped, ci o completează, permițându-i acestuia să diversifice activitățile din cabinet sau chiar să reia anumite exerciții, sub o altă formă.
Încă de la accesarea unui modul din platforma TIMLOGO, se pot observa beneficiile pe care aceasta ni le oferă:
Alegerea unui cadru natural de desfășurare a acțiunii – pădurea – și a personajelor din rândul animalelor, creează o atmosferă prietenoasă și foarte apropiată de lumea copilăriei, în care este bine dezvoltat interesul pentru animale și natură, în general.
Pe de altă parte, în celelalte activități în care nu există butoane de autovalidare, utilizatorul primește feedback permanent, în funcție de alegerea făcută de acesta.
Platforma TIMLOGO este prietenoasă, intuitivă și oferă utilizatorilor posibilitatea de a învăța prin joc sau prin alte activități interactive, motiv pentru care reprezintă un instrument important în activitatea de terapie a limbajului pe care specialistul o desfășoară în cabinet, dar și în activitatea de consolidare, pe care pacientul o continuă acasă.
Mai multe detalii despre platforma logopedică Timlogo găsești aici –> Descoperă cea mai mare platformă de logopedie din România – TIMLOGO
Lumea în care trăim se schimbă încontinuu cu o viteză remarcabilă. Pentru a supraviețui, trebuie să ne adaptăm. Una dintre caracteristicile prezentului este că oamenii vorbesc din ce în ce mai multe limbi și, poate cel mai important, copiii le urmează exemplul. Începând cu vârste foarte fragede, aceștia învață să comunice nu doar în limba maternă.
Spre deosebire de copiii cu o dezvoltare normală, părinții copiilor cu tulburări de limbaj sunt sfătuiți de specialiști să le îndrepte atenția micuților către o singură limbă, chiar și atunci când aceștia au nevoie să învețe două pentru a comunica eficient în viața de zi cu zi.
Vestea bună este că încep să apară din ce în ce mai multe cercetări despre copii cu o varietate de dificultăți de limbaj, care sunt expuși mai multor limbi. Majoritatea dintre ele vizează copiii cu deficiență de limbaj specifică (Specific Language Impairment), care au dificultăți de limbaj, dar nu au alte probleme de dezvoltare (funcțiile motorii, cognitive sau sociale funcționează în parametri normali). Unele studii abordează și copiii bilingvi cu sindromul Down sau cei care suferă de autism, dar acelea sunt cazuri mai speciale, care merită o discuție separată. În urma acestor cercetări s-au stabilit două tipuri de copii bilingvi:
– Bilingvi simultani: copii care învață două limbi înainte de a împlini vârsta de 3 ani;
– Bilingvi secvențiali: copii care învață o a doua limbă după ce prima este deja bine stăpânită (în general acest lucru are loc după vârsta de 3 ani);
O altă caracteristică regăsită în studii este influența tipului de limbaj la care este expus copilul, și anume:
– Limba majoritară: se referă la limba vorbită de majoritatea oamenilor din regiunea în care trăiește micuțul;
– Limba minoritară: se referă la o limbă străină vorbită de o minoritate a populației;
Bilingvismul și tulburările de vorbire
Studiile îi compară pe copiii bilingvi sau monolingvi (monolingv = persoană care vorbește doar o limbă) cu dificultăți de limbaj cu cei în aceeași situație, dar cu o dezvoltare normală. Astfel, s-a ajuns la concluzia că micuții bilingvi simultani cu dificultăți de vorbire fac același tip de greșeli precum cei monolingvi cu dificultăți de vorbire. De exemplu, majoritatea copiilor greșesc la diferențierea timpurilor prezent și trecut.
Câteva lucruri de ținut minte:
– Cercetările arată că micuții bilingvi încep să vorbească în același timp ca cei monolingvi. Unii încep mai devreme decât ne-am aștepta și alții mult mai târziu, indiferent de numărul de limbi vorbite în casă.
– Copiii bilingvi pot avea aceleași dificultăți de vorbire ca cei monolingvi. Chiar dacă un copil este bilingv, nu înseamnă că nu poate avea dificultăți de vorbire.
– Copiii care trăiesc într-o casă în care se vorbesc două limbi nu au nevoie să fie învățați o limbă pentru a se asigura că o vorbesc corect. Învățatul unei limbi este un proces complex prin care copilul trece pas cu pas, bazat pe cât de des o aude vorbind.
Mulți copii cu dificultăți de vorbire sunt crescuți în medii bilingve. În timp ce mulți oameni credeau în mod eronat că bilingvismul nu le face bine copiilor cu dificultăți de vorbire, cercetările arată că acești copii pot învăța două limbi. În plus, bilingvismul este asociat cu mai multe beneficii, precum rezultate educaționale mai bune, îmbunătățirea utilizării sociale a limbii și o flexibilitate cognitivă mai mare, reprezentare simbolică și alte forme de control.
Copiii cu sindromul Down și/sau cei care suferă de autism se confruntă cu multe provocări de dezvoltare. Printre acestea, regăsim dificultățile de limbaj, care sunt mai comune decât la copiii cu o dezvoltare normală, însă există în aceeași formă. Unii dintre ei pot avea probleme cu conținutul (semantică) sau cu forma (gramatică, fonologie) limbii. Pot apărea dificultăți și în privința fluenței și a inteligibilității vorbirii.
În România, statisticile arată că la fiecare 80 de nașteri, un copil vine pe lume bolnav de autism ori sindrom Down, asta în timp ce oficial avem de 10 ori mai puține cazuri, conform protv.ro. Ceea ce înseamnă că numărul acestora s-a triplat în ultimii 10 ani.
Sindromul Down
Aproape 50% dintre copiii care au sindromul Down se bâlbâie atunci când vorbesc, dar sunt puține cercetări în această privință, potrivit ScienceDaily. Bâlbâitul poate crea obstacole semnificative în abilitatea unui copil de a se face înțeles, lucru care poate reduce învățatul și capabilitatea de a relaționa cu alte persoane.
Unul dintre lucrurile cu care se confruntă copiii cu sindrom Down este că mulți dintre ei nu pot procesa corect tonurile vocii, fapt care formează dificultăți ale vorbirii. În plus, sunt șanse mari ca aceștia să nu înceapă să vorbească până când nu se află între 24-36 de luni, spre deosebire de 10-18 luni pentru copiii care nu au sindromul Down.
Autismul
În privința copiilor cu autism, aceștia trebuie să lucreze mai mult decât ceilalți pentru a învăța să vorbească. În primul rând, ei trebuie să învețe să folosească limbajul verbal pentru a comunica. Asta înseamnă și să știe să mențină o conversație sau să înțeleagă expresiile faciale, tonul vocii și limbajul nonverbal al celorlalte persoane. Aproximativ unul din trei persoane cu autism are probleme în a reproduce sunete de vorbire pentru a comunica eficient cu ceilalți. Limbajul persoanei, dacă este prezent, este foarte greu de înțeles.
Terapia de vorbire pentru copiii cu autism este bine să înceapă cât mai devreme. Spectrul autismului este de obicei evident până la vârsta de 3 ani, iar deficiențele de vorbire pot fi recunoscute până la 18 luni. În unele cazuri, autismul poate fi identificat mult mai devreme. Doi din trei copii cu autism își îmbunătățesc aptitudinile de comunicare dacă au început terapia înainte de trei ani.
Câțiva copii cu sindromul Down arată profiluri autiste, în sensul că nu au aptitudini nonverbale precum contactul vizual sau zâmbitul și nu sunt dornici să comunice. Cei care par autiști în copilăria târzie au aptitudini nonverbale, dar nu își dezvoltă limbajul, iar pe măsură ce trece timpul, devin mai retrași. Ei sunt cei care au pierderi grave ale auzului.
Abia de curând comunitatea medicală a recunoscut diagnosticul dual de sindrom Down și autism, care este din ce în ce mai des întâlnit în ultimul timp. Însă cercetările arată că acești copii au diferențe în activitatea cerebrală. Din păcate, diagnosticul dual devine evident mult prea târziu, ceea ce poate reprezenta un minus în eficiența terapiei. În timp ce o întârziere nu îi va afecta pe cei cu sindromul Down, aceasta poate fi în detrimentul celor care au autism.
De obicei, copiii cu sindrom Down și autism încep să regreseze pe măsură ce îmbătrânesc. De aceea este foarte important ca aceștia să aibă parte de terapie cât mai curând posibil.
Din ce în ce mai multe persoane, în special copii, au probleme de vorbire. De la an la an, numărul acestora crește exponențial, iar logopezii nu mai fac față. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii nu cunosc importanța rezolvării problemelor de vorbire la timp, fapt care duce la agravarea simptomelor pe termen lung.
Dacă ești îngrijorat că micuțul tău nu a început să vorbească până la vârsta de un an sau o face diferit față de alți copii, s-ar putea să ai dreptate. Identificarea timpurie este vitală. Copiii au nevoie să facă terapie înainte să înceapă școala, pentru a nu rămâne în urmă.
Cea mai bună formă de terapie este identificarea timpurie
Identificarea timpurie este vitală pentru a face schimbări la nivelul creierului, care pot dura o viață întreagă. În primii ani ai copilăriei, creierul trece prin cea mai importantă și dramatică dezvoltare. În această perioadă ei își dezvoltă abilitatea de a gândi, de a vorbi, de a învăța și de a relaționa cu alte persoane la un nivel social și emoțional. De aceea este foarte important să fim atenți la ce factori externi îi expunem.
Specialiștii estimează că în America 2% dintre copiii născuți în fiecare an o să aibă probleme de vorbire, conform readingrockets.org. În plus, există deja aproximativ 7 milioane de americani care au deja o formă de dificultate de vorbire. În România, din păcate, nu există cifre la nivel național, ci doar pentru unele orașe. În Iași, de exemplu, din 14 copii, unul are probleme de vorbire, potrivit Digi24. Însă mărturiile logopezilor, în care declară că numărul clienților crește constant, ne arată că situația este similară celei din Statele Unite ale Americii.
Acestea pot avea un efect major pe plan personal, social, academic sau vocațional. Deși unii copii vor trece de această perioadă fără terapie până vor începe școala, este important să-i identificăm pe cei care nu vor face asta.
Mulți oameni cred că terapia pentru problemele de vorbire nu poate sau nu ar trebui să aibă loc înainte ca un copil să înceapă să vorbească. Însă cercetările arată că cei mici știu multe lucruri despre limba maternă înainte să rostească primul cuvânt. De exemplu, copiii pot face diferența dintre limba maternă și una străină, pot folosi limbaj nonverbal pentru a-și exprima nevoile și pot imita diferite tipare de limbaj prin intermediul gânguririlor.
Potențiali candidați
Copiii identificați ca având un grad ridicat de risc de a dezvolta probleme de vorbire sunt cei diagnosticați cu boli adiacente, precum:
– Infecții cronice ale urechilor
– Defecte genetice precum sindromul Down
– Defecte neurologice precum paralizia cerebrală
– Factori biologici precum sindromul alcoolismului fetal
Trebuie luat în considerare faptul că terapia are rezultate mai bune și se desfășoară mai rapid în cazul copiilor cu vârste cât mai mici, între 3 și 5 ani. După această perioadă procesul de recuperare devine din ce în ce mai greu.
Rolul părinților în terapie
În funcție de rezultatele evaluării, există mai multe metode de recuperare. Deși cei mai mulți părinți cred că rolul lor este nesemnificativ, experții nu sunt de acord. Dezvoltarea limbajului cuprinde activități care au loc acasă, precum citirea poveștilor în mod regulat, vorbirea în propoziții scurte și folosirea cuvintelor simple sau repetarea a celor spuse de copii, folosind corect gramatica și pronunția.
În România, din aproximativ 4 milioane de copii, 10% dintre ei – adică 400.000 – au probleme de vorbire, iar numărul acestora este în creştere. Din păcate, nu există unelte moderne care să le satisfacă nevoile tuturor. Obiectivul principal al Timlogo este să ajute atât copiii, cât şi adulţii, să aibă acces mai uşor la terapia logopedică pentru a-şi rezolva problemele de vorbire.
Timlogo este cea mai mare platformă digitală de terapie logopedică din România, cu un grad ridicat de interactivitate şi antrenare a limbajului, adaptată la specificul lingvistic al limbii române. În momentul acesta, Timlogo este singura platformă care poate fi folosită atât în cabinetul logopedic – cu ajutorul terapeuţilor, cât şi acasă – de către cursanţi. Pe www.timlogo.ro sunt prezente 35 de module logopedice digitale, fiecare dintre ele fiind focalizat pe câte un sunet problematic în limba română.
Pentru a avea acces pe platformă, intră la pagina de Contact și cere o invitație, în calitate de specialist logoped. Vei primi un e-mail de confirmare, care va conține datele de logare ale contului. Din momentul activării contului, vei putea utiliza toate modulele de pe platformă la ședințele de logopedie, timp în care vei putea testa toate activitățile prezente pe site.
Timlogo se adresează persoanelor fizice – practicienilor în domeniul logopediei, consilieri şcolari, cât și pacienților și întreținătorilor lor, educatori și/sau învățători, părinți, pacienți adulți, dar și de intituțiilor publice (cum ar fi şcoli şi grădiniţe în cazul minorilor, centre de recuperare pentru pacienți adulți, spitale, etc).
Platforma Timlogo este creată de Ascendia, în parteneriat cu Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău și Universitatea din București. Ascendia este prima companie specializată în dezvoltarea de soluţii personalizate de eLearning din România listată la Bursa de Valori Bucureşti (simbol ASC). Cu o experienţă de 10 ani în software educaţional, Ascendia are în portofoliu peste 800 de ore de conţinut educaţional academic şi peste 7000 de produse de eLearning, printre care:
Pe 6 martie 2018, sărbătorim Ziua Europeană a Vorbirii și a Terapiilor de Limbaj. Scopul acestei zile este ca oamenii să afle cât mai multe lucruri despre tulburările de comunicare, efectele lor asupra sănătății umane, drepturile pacienților care suferă de aceste tulburări, cât și modalitățile prin care pot fi ajutați. Tema anului 2018 este Comunicarea augmentativă și alternativă (AAC). Așadar, ce este AAC?
Comunicarea augmentativă și alternativă (AAC – Augmentative and Alternative Communication) reprezintă totalitatea metodelor de comunicare menite să ajute sau să înlocuiască vorbirea și scrierea atunci când acestea sunt afectate. Oamenii pot avea aceste dificultăți de comunicare din cauza unei boli prezente toată viața, precum paralizia cerebrală, tulburarea intelectuală sau tulburările din spectrul autismului. Tulburările de vorbire pot fi cauzate și de accidente vasculare, leziuni cerebrale sau boala Parkinson.
Cu toții folosim AAC atunci când gesticulăm, scriem sau ne folosim expresiile faciale. Însă indivizii cu deficit sau lipsă totală a vorbirii și/sau scrierii au nevoie de ele pentru că reprezintă principala metodă de comunicare pe care o pot folosi. Cu cât tulburarea de vorbire este mai severă, cu atât persoana va avea nevoie de mai multe mijloace și tehnici augmentative, pentru a potența comunicarea. Când vorbirea lipsește complet și se apelează la simboluri gestuale sau pictografice, avem de-a face cu comunicarea alternativă, ca singura modalitate de interacțiune prin coduri.
Selecția și implementarea sistemului de comunicare alternativă se realizează în urma unei evaluări în cadrul unei echipe multidisciplinare (psiholog, fizioterapeut, logoped, asistent social, familie), având în vedere diagnosticul utilizatorului (întârziere în dezvoltare în aria comunicării, deficiență de auz, deficiență mintală, autism, paralizie cerebrală, afazie, etc. Selectarea unui sistem de comunicare augmentativ sau alternativ trebuie să țină cont de abilitatea motorie, cognitivă și senzorială ale fiecărei persoane în parte.
Metodele folosite în AAC pot fi:
Ca domeniu de cercetare, comunicarea augmentativă s-a impus, întâi în Marea Britanie, și apoi America de Nord spre sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80, după ce la mijlocul deceniului al VIII-lea, li s-a acordat prin lege tuturor copiilor deficienti accesul la o formă de educație.
O etapă intermediară de limbaj augmentativ care s-a dezvoltat a fost comunicarea totală, care privea folosirea simultană a semnelor gestual-manuale și a cuvintelor, precum și tehnicile de învățare pentru producerea acestora. De asemenea, terapia copiilor cu autism a introdus folosirea unor planșe cu simboluri grafice, care s-au generalizat ca mijloc de comunicare pentru toți deficienții cu tulburări severe de învățare.
Evoluția spectaculoasă a comunicării electronice a rezultat în utilizarea, din anii ’90, a computerelor și a sintetizatoarelor vocale. Comunicarea augmentativă va avea întotdeauna ca obiectiv recuperarea în cea mai mare măsură a limbajului oral.
Pe plan mondial cele mai cunoscute şi utilizate sisteme simbolistice de comunicare augmentativă/alternativă sunt: Benesh, Blissymbol, sistemul de mişcare – notare Eshkol- Waschmann, HamNoSys, Laban și sistemul de semne Page Corman Sutton.
www.timlogo.ro – cea mai mare platformă digitală de logopedie din România susține Ziua Europeană a Vorbirii și a Terapiilor de Limbaj 2018.
Sub deviza sloganului „O tulburare de vorbire nu este același lucru cu a nu avea nimic de spus”, scopul acestei zile este ca oamenii să afle cât mai multe lucruri despre tulburările de comunicare, efectele lor asupra sănătății umane, drepturile pacienților care suferă de aceste tulburări, cât și modalitățile prin care pot fi ajutați. Mesajul Zilei Europene a Vorbirii și a Terapiilor de Limbaj este că prevenirea tulburărilor de comunicare poate avea loc prin împărtășirea cunoștințelor și a experienței în întreaga Europă. Având în vedere acest lucru, în fiecare an este propusă câte o temă. În trecut s-a discutat despre subiecte precum multilingvism, afecțiuni neurologice dobândite și disfagie.
Tema anului 2018 este Comunicarea augmentativă și alternativă.
Comunicarea augmentativă și alternativă (AAC – Augmentative and alternative communication) se referă la diferite metode de comunicare care pot fi utilizate pentru a sprijini persoanele de toate vârstele, cărora le este greu să se exprime cu ajutorul vorbirii. Oamenii pot avea aceste dificultăți de comunicare din cauza unei boli prezente toată viața, precum paralizia cerebrală, tulburarea intelectuală sau tulburările din spectrul autismului. Însă tulburările de vorbire pot fi cauzate și de accidente vasculare, leziuni cerebrale sau boala Parkinson.
De ce sărbătorim Ziua Europeană a Vorbirii și a Terapiilor de Limbaj?
Sărbătorirea acestei zile mărește gradul de conștientizare a publicului asupra unei game largi de tulburări de comunicare și a rolului unui terapeut logoped. În plus, ne permite să arătăm că terapeuții logopezi din întreaga Europă au un obiectiv comun și că lucrează împreună pentru a avea un impact dinamic asupra promovării sănătății și a bunăstării copiilor și a adulților cu tulburări de comunicare.
Timlogo – cea mai mare platformă digitală de logopedie din România susține Ziua Europeană a Vorbirii și a Terapiilor de Limbaj 2018.
Mai multe detalii găsiți la http://www.cplol.eu.