Din ce în ce mai multe persoane, în special copii, au probleme de vorbire. De la an la an, numărul acestora crește exponențial, iar logopezii nu mai fac față. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii nu cunosc importanța rezolvării problemelor de vorbire la timp, fapt care duce la agravarea simptomelor pe termen lung.
Dacă ești îngrijorat că micuțul tău nu a început să vorbească până la vârsta de un an sau o face diferit față de alți copii, s-ar putea să ai dreptate. Identificarea timpurie este vitală. Copiii au nevoie să facă terapie înainte să înceapă școala, pentru a nu rămâne în urmă.
Cea mai bună formă de terapie este identificarea timpurie
Identificarea timpurie este vitală pentru a face schimbări la nivelul creierului, care pot dura o viață întreagă. În primii ani ai copilăriei, creierul trece prin cea mai importantă și dramatică dezvoltare. În această perioadă ei își dezvoltă abilitatea de a gândi, de a vorbi, de a învăța și de a relaționa cu alte persoane la un nivel social și emoțional. De aceea este foarte important să fim atenți la ce factori externi îi expunem.
Specialiștii estimează că în America 2% dintre copiii născuți în fiecare an o să aibă probleme de vorbire, conform readingrockets.org. În plus, există deja aproximativ 7 milioane de americani care au deja o formă de dificultate de vorbire. În România, din păcate, nu există cifre la nivel național, ci doar pentru unele orașe. În Iași, de exemplu, din 14 copii, unul are probleme de vorbire, potrivit Digi24. Însă mărturiile logopezilor, în care declară că numărul clienților crește constant, ne arată că situația este similară celei din Statele Unite ale Americii.
Acestea pot avea un efect major pe plan personal, social, academic sau vocațional. Deși unii copii vor trece de această perioadă fără terapie până vor începe școala, este important să-i identificăm pe cei care nu vor face asta.
Mulți oameni cred că terapia pentru problemele de vorbire nu poate sau nu ar trebui să aibă loc înainte ca un copil să înceapă să vorbească. Însă cercetările arată că cei mici știu multe lucruri despre limba maternă înainte să rostească primul cuvânt. De exemplu, copiii pot face diferența dintre limba maternă și una străină, pot folosi limbaj nonverbal pentru a-și exprima nevoile și pot imita diferite tipare de limbaj prin intermediul gânguririlor.
Potențiali candidați
Copiii identificați ca având un grad ridicat de risc de a dezvolta probleme de vorbire sunt cei diagnosticați cu boli adiacente, precum:
– Infecții cronice ale urechilor
– Defecte genetice precum sindromul Down
– Defecte neurologice precum paralizia cerebrală
– Factori biologici precum sindromul alcoolismului fetal
Trebuie luat în considerare faptul că terapia are rezultate mai bune și se desfășoară mai rapid în cazul copiilor cu vârste cât mai mici, între 3 și 5 ani. După această perioadă procesul de recuperare devine din ce în ce mai greu.
Rolul părinților în terapie
În funcție de rezultatele evaluării, există mai multe metode de recuperare. Deși cei mai mulți părinți cred că rolul lor este nesemnificativ, experții nu sunt de acord. Dezvoltarea limbajului cuprinde activități care au loc acasă, precum citirea poveștilor în mod regulat, vorbirea în propoziții scurte și folosirea cuvintelor simple sau repetarea a celor spuse de copii, folosind corect gramatica și pronunția.